Zi-mi ca lunile astea ce s-au transformat in ani si par interminabila…au fost un vis!
Sau ca… traiesc prin viata altcuiva, dar asta nu sunt eu. Nu ma multumesc cu atat de putina iubire. Nu ma resemnez ca asa ar trebui sa fie.
Zi-mi ca maine ma voi plimba din nou pe acea alee cu copaci mari si chiar de va fi canicula, acolo va fi atat de bine… Ma voi plimba grabit, cu inima-mi batandu-mi repede la gandul ca peste cateva minute ii intru pe poarta…
O voi deschide incet, sa nu auda, zambind. Ma voi uita mai intai in dreapta, la cele 3 pisicute ce stau pe scari tot timpul, voi intra pe usa deja deschisa. Ma asteapta… Urc scarile si cand dau sa intru, apare. Ma va lua in brate si ma va pupa ca intotdeauna. Ca si cum nu m-ar mai fi vazut de un an de zile.
Desi eu am fost doar pana-n statie sa iau un pachet de tigari…
Totul e un vis!!! Zi-mi!!! Ca nu sunt aici, in bratele acestui om cu care doar…ma multumesc.
Zi-mi ca n-au trecut aceste luni pe langa mine… asteptandu-l.
Zi-mi ca e un vis si ca ma voi trezi in bratele iubitului meu…
Iubirii mele eterne…
Zi-mi ca el traieste si ma asteapta pe undeva, doar ca a disparut… Zi-mi ca ma iubeste…
Zi-mi ca e undeva…
Zi-mi ca se intoarce!
Zi-mi ca e un nenorocit de vis!
0